Procurorul general al României, Codruța Kovesi, a declarat, miercuri seara, la un post TV, că îl va delega pe Daniel Morar pe funcția de procuror șef al Direcției Naționale Anticorupție (DNA), dacă „nu apare niciun fel de propunere sau nu e numită altă persoană”.
În 12 august, delegarea pentru șase luni a lui Daniel Morar la conducerea DNA expiră, însă, potrivit legii, aceasta poate fi prelungită.
Pe de altă parte, Codruța Kovesi a punctat faptul că sunt și alte funcții vacante la nivelul conducerii Ministerului Public, pentru care nu a făcut propuneri de numiri, apreciind că viitorul procuror general al României trebuie „să-și facă echipa, să-și aleagă oamenii”, întrucât este extrem de importantă colaborarea.
Mandatul Codruței Kovesi – care a deținut două mandate succesive de trei ani ca procuror general al României – expiră în 2 octombrie.
Kovesi a arătat că este vacant postul de prim-adjunct al procurorului general, adică a doua pozițiee după cea de șef al Ministerului Public.
De asemenea, sunt vacante funcțiile de adjuncți ai procurorului șef al DNA, de șef de Secție Urmărire penală și criminalistică din Parchetul Înaltei Curți de Casație și Justiție, precum și alte poziții de șefi.
„Cred că este foarte importantă numirea în primul rând a procurorului general și apoi pentru celelalte funcții de conducere. Este extrem de importantă colaborarea dintre șeful DNA și procurorul general. Să existe o bună comunicare, să existe aceeași viziune managerială, pentru că nici unul nici celălalt nu poate să facă nimic dacă nu lucrează împreună”, a afirmat, la același post TV, Codruța Kovesi, precizând că același lucru trebuie să se întâmple și cu prim-adjunctul procurorului general și cu șefii de secții.
Kovesi a subliniat faptul că este extrem de important ca cel care va fi procuror general să-și facă echipa.
Ministrul Justiției este cel care face propuneri pentru funcțiile de procuror general, procuror șef al DNA, pentru adjuncți ai acestora, Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) urmând a-și da avizul, după care președintele țării este cel care face numirile.
„Dacă se face propunere de numire de procuror șef al DNA, eu voi participa la ședința CSM, îmi voi exprima opinia, dar nu voi lucra următorii trei ani cu șeful acestei Direcții, ci cel care va fi numit în locul meu”, a explicat Kovesi.
Ea a pledat ca viitorul procuror general al României să beneficieze de „aceleași drepturi pe care le-a avut”, respectiv și-a făcut echipa, și-a ales oamenii cu care să lucreze, i-a fost „garantată stabilitatea, continuitate și independența decizională”.
„Acesta a fost unul dintre motivele pentru care nu am ocupat funcțiile vacante cu două luni înainte de a-mi expira mandatul de procuror gheneral, pentru că este important ca următorul să-și facă echipa”, a susținut Kovesi.
Totodată, procurorul general a spus că a întâlnit situații ciudate, dând exemplu faptul că un prim-procuror de parchet de tribunal și-a prezentat un proiect managerial, iar cel care a ocupat funcția de adjunct a avut un proiect managerial diferit, aproape opus, ambele fiind adoptate de CSM. „Și m-am trezit că voiau să dispună măsuri, ambii invocând faptul că proiectele lor au fost adoptat de CSM”, a continuat Kovesi.
Potrivit lui Kovesi, s-ar putea ajunge la astfel de situații chiar cu procurorul general și șeful DNA, dacă nu sunt numiți împreună.
Întrebată dacă ar acceptra o rocadă în sensul de a accepta funcția de procuror șef al DNA, Kovesi a afirmat că este prematur, că mai are două luni de mandat și timp să se gândească, însă poate să spună că își dorește să lucreze în sistemul judiciar.
„Dacă va fi nevoie de experiența mea intr-o anumită funcție, sigur că pot accepta acest lucru”, a conchis procurorul general Kovesi.
Raportul Comisiei Europene (CE) privind progresele realizate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare și Verificare, dat publicității miercuri la Bruxelles, notează că „viitoarele numiri în funcție a noului procuror general și a procurorului șef al DNA vor fi indicatori esențiali privind caracterul durabil al reformei”.
„Viitoarele numiri în posturile de procuror general, procuror șef al DNA și în alte posturi importante în cadrul parchetelor reprezintă o oportunitate de a demonstra că factorii de decizie politici și din sistemul judiciar sprijină pe deplin instrumentarea strictă și independentă a cazurilor de corupție. Acest lucru impune un proces transparent și obiectiv de numire în funcție, conform cadrului legal existent, prin organizarea unui concurs deschis cu criterii clare, care să vizeze cei mai buni candidați posibili pentru aceste funcții de conducere”, recomandă CE.
Ministrul Justiției, Titus Corlățean, i-a invitat, miercuri, pentru toți procurorii care îndeplinesc criteriile pentru a ocupa postul de procuror general și șef al DNA să își depună candidatura în acest sens la minister, adăugând că au fost „presiuni și atacuri” pentru a avansa propuneri dorite de Traian Băsescu. „Lansez în mod public această invitație pentru ca toți procurorii, răspunzând acestor criterii și exigențe înalte, să prezinte la Ministerul Justiției candidatura și proiectul de management profesional care să poată fi evaluate de ministrul Justiției înainte de a lua o decizie privind nominalizarea. Au existat în aceste săptămâni, există și cu siguranță vor mai exista foarte multe atacuri, presiuni, provocări și manipulări care să mă forțeze să fac propunerile dorite de Traian Băsescu. Reafirm că voi respecta criteriile și procedura legală”, a spus Corlățean, la sediul Guvernului.
Potrivit demnitarului, viitorii candidați trebuie să îndeplinească criteriile de integritate, independență și profesionalism și să prezinte și un proiect de management profesional.
Ministrul a asigurat că va respecta toate criteriile legate de legislație și termenul de avansare a numirilor pentru postul de procuror general și șef al Direciei Naționale Anticorupție (DNA), precizând că aceste propuneri vor fi discutate inclusiv în Consiliul Superior al Magistraturii.
Săptămâna trecută, la Bruxelles, președintele CE, Jose Barroso, i-a cerut premierului Victor Ponta, între altele, „să garanteze o nouă procedură deschisă și transparentă pentru numirea procurorului general și a șefului DNA”.
Ministrul Justiției a purtat discuții cu procurori, invitați la Ministerul Justiției, însă până miercuri nu a anunțat deschiderea oficială a unei proceduri de noi numiri pentru funcțiile vacante, susțin surse oficiale.
Săptămâna trecută, fostul vicepreședinte al Consiliului Superior al Magistraturii, procurorul George Bălan, și fostul său consilier, Marcel Sâmpetru, au fost puși sub acuzare de către Direcția națională Anticorupție, anchetatorii lor spunând că cei doi magistrați, beneficiind de sprijinul unor persoane din mediul politic, nu s-ar fi sfiit să recurgă la mijloace mai degrabă înțelegerilor de tip mafiot, pentru a accede la funcțiile pe care și le doreau, respectiv la cea de procuror general și procuror șef al DNA.
„Încercările de a manipula numirile din interior instituțiilor care prezintă interes pentru politicieni sunt cu atât mai reprobabile cu cât beneficiază de sprijinul și de aportul unor persoane care au funcții de conducere în cel mai înalt for al magistraților, cu atribuțiuni directe în procedura de numire al procurorului șef al DNA și al procurorului general al României”, arată procurorii anticorupție în referatul de începere a urmăririi penale a lui Bălan și Sâmpetru.
Conversațiile grupului constituit din comisarul șef Mihai Vlad – șeful Serviciului de Informații și Protecție Internă Ilfov, procurorii Marcel Sâmpetru și George Bălan, alături de președintele Consiliului Județean Ilfov și liderul PNL Ilfov, Marian Petrache, ar face dovada interesului politic „în aservirea instituțiilor cu atribuții în combaterea corupției și a marii infracționalități economico-financiare, cu acordul celor chemați, cel puțin la nivel teoretic, să asigure evitarea imixtiunilor politicului în activitatea justiției”, afirmă anchetatori DNA.